CENÓBIU s. n. 1. mănăstire în care călugării au viața organizată în comun. 2. (biol.) colonie imobilă de organisme unicelulare, înglobată într-o masă mucilaginoasă comună. 3. grup de celule în colonii, la cloroficee. (< it. cenobio, lat. cenobium) Vezi definitia »

VITRÁLIU s. n. fereastră mare cu mai multe despărțituri, mărginite cu rame metalice, cu geamurile colorate sau pictate în culori de smalț diferite. (< fr. vitrail) Vezi definitia »

SUBROGATÓRIU, -IE adj. care substituie. (< fr. subrogatoire) Vezi definitia »

sleditóriu, sleditóri, s.m. (înv.) îndrumător. Vezi definitia »

MARTIROLÓGIU s.n. 1. Listă de martiri sau de sfinți; martirologie. 2. (Fig.) Lungă enumerație de suferințe îndurate. [Pron. -giu. / < lat. martyrologium, cf. germ. Martyriologium, ngr. martirologion, fr. martyrologe]. Vezi definitia »