STEREOAUTOGRAFÍE s.f. Metodă de întocmire a hărților cu ajutorul stereoautografului. [Pron. -re-o-a-u-, gen. -iei. / < fr. stéréoautographie]. Vezi definitia »

ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. (Rar) Secție a unei fabrici sau a unui atelier unde se ascut obiecte tăioase. – Din ascuțitor + suf. -ie. Vezi definitia »

COLANGIOCISTOSTOMÍE s. f. fixare a canalelor biliare la peretele superior al vezicii, în caz de obstrucție a canalelor hepatice. (< fr. cholangio-cystostomie) Vezi definitia »

FILATELÍE s. f. colecționare și studiere a timbrelor și mărcilor poștale. (< fr. philatélie) Vezi definitia »

CĂRTURĂRÍE s. f. (Rar) Învățătură, erudiție. – Cărturar + suf. -ie. Vezi definitia »