Definita cuvantului vioară
vioáră (-re), s. f. – Violetă (Viola odorata). – Mr., megl. vioară. Lat. vĭǒla (Pușcariu 1902; REW 9149), cf. it., prov., cat., sp., port. viola, fr. viole. – Der. viorea, s. f. (toporaș, Viola hiria); vioriu, adj. (violet); viorint, adj. (violet), în Trans., format ca florint de la flor. Este dubletul lui violetă, s. f., din fr. violette, cf. ngr. βιολέτα.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vioară
BALÍSTICĂ s.f. – V. balistic (2) [DEX'98] Vezi definitia »
BUBÍȚĂ, bubițe, s. f. Bubuliță. – Bubă + suf. -iță. Vezi definitia »
AMÁRĂ s. f. cablu pentru amararea ambarcațiilor. (< fr. amarre) Vezi definitia »
príză (príze), s. f. – 1. Pradă. – 2. Praf de tutun. – 3. Ștecăr, dispozitiv electric de legătură. – Mr. preză. Fr. prise; mr. din it. presa, cf. ngr. πρέζα. – Der. priza, vb. (a aspira tutun pe nas), din fr. priser. Vezi definitia »
TUBULÚRĂ s.f. Bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. [< fr. tubulure]. Vezi definitia »