LABIOVELÁR, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin rotunjirea buzelor și atingerea limbii de vălul palatului. (< fr. labiovélaire) Vezi definitia »

bourar, bourari s. m. om naiv / credul. Vezi definitia »

PIUÁR, piuari, s. m. Persoană care posedă, conduce sau îngrijește o piuă (1); muncitor care lucrează la o piuă. [Pr.: pi-uar] – Piuă + suf. -ar. Vezi definitia »

ELECTROCÁR s.n. Cărucior autopropulsat de acumulatoare, folosit pentru transportul de materiale în fabrici, în gări etc. [< engl. electrocar]. Vezi definitia »

CONCENTRAȚIONÁR, -Ă, concentraționari, -e, adj. Privitor la lagărele de concentrare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. concentrationnaire. Vezi definitia »