PROCTOLOGÍE s. f. parte a medicinei care se ocupă cu afecțiunile anusului și ale rectului. (< fr. proctologie) Vezi definitia »

múmie (mumíi), s. f. – Cadavru conservat. It. mummia, fr. momie, de unde și accentul dublu. – Der. mumifica, vb., din fr. momifier. Vezi definitia »

CARDIOANGIOLOGÍE s. f. disciplină medicală care studiază inima și aparatul circulator. (< fr. cardioangiologie) Vezi definitia »

STADIMETRÍE s. f. măsurare indirectă a distanțelor cu ajutorul tahimetrului și al stadiei, pentru întocmirea planurilor și a hărților; taheometrie. (< fr. stadimétrie) Vezi definitia »

COABITÁȚIE, coabitații, s. f. (Jur.) Coabitare. [Pr.: co-a-] – Din fr. cohabitation. Vezi definitia »