POLITEÍSM s. n. Religie care recunoaște existența mai multor divinități. – Din fr. polythéisme. Vezi definitia »

REPUBLICANÍSM s.n. (Rar) Concepție politică care susține republica, ca formă de guvernământ; atitudine, activitate în favoarea republicii. [< fr. républicanisme]. Vezi definitia »

EXPERIMENTALÍSM s. n. Folosire a experimentului, a documentului ca principal mijloc de cunoaștere, de creație. – Din engl. experimentalism. Vezi definitia »

DOCETÍSM s. n. erezie de la începuturile bisericii creștine care susținea că Isus Cristos nu ar fi fost un om decât în aparență. (< fr. docétisme) Vezi definitia »

GERMANÍSM s.n. Cuvânt, expresie luată din limba germană; fel de exprimare propriu limbii germane. [Cf. fr. germanisme]. Vezi definitia »