TUTÉLĂ, tutele, s. f. 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție. – Din fr. tutelle, lat. tutela. Vezi definitia »

CRẤMPIȚĂ, crâmpițe, s. f. (Reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – Cf. crâmpei. Vezi definitia »

SOCÁTĂ, socate, s. f. Băutură răcoritoare preparată din flori de soc. – Soc + suf. -ată. Vezi definitia »

GEOBOTÁNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul răspândirii plantelor pe suprafața globului terestru; fitogeografie. [Pron. ge-o-, gen. -cii. / < fr. géobotanique]. Vezi definitia »

ALÉRTĂ, alerte, s. f. Alarmă; (prin restricție) cuvânt prin care se atrage atenția oamenilor de știință astronomi asupra evoluției diverselor fenomene cerești. – Fr. alerte. Vezi definitia »