BÁNDĂ¹, bande, s. f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acționează sub conducerea unui șef. ♦ (Glumeț) Grup de prieteni. 2. (Înv.) Ceată de soldați aflați sub aceeași bandieră. 3. Trupă de muzicanți, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande, germ. Bande. Vezi definitia »

PALINGENÉZĂ s. f. Fenomen de formare a magmei prin topirea unor roci preexistente. – Din fr. palingénese. Vezi definitia »

GÓZURĂ, gozuri, s. f. V. goz. Vezi definitia »

-DESMÓZĂ elem. desm(o)-. Vezi definitia »

GINÁNDRĂ adj., s. f. (femeie, floare) care prezintă ginandrie. (< fr. gynandre) Vezi definitia »