FLEȘCĂÍT¹ s. n. Faptul de a (se) fleșcăi. – V. fleșcăi. Vezi definitia »

HĂULÍT, -Ă, hăuliți, -te, adj. v. HĂULI. – [DEX '98] Vezi definitia »

SFOIEGÍT, -Ă, sfoiegiți, -te, adj. (Reg.) Muced, umed; p. ext. îngălbenit, sfrijit.[Pr.: sfo-ie-] – V. sfoiegi. Vezi definitia »

ÎNĂDUȘÍT, -Ă, înădușiți, -te, adj. (Reg.) Nădușit. – V. înăduși. Vezi definitia »

CARMELIT, -Ă (‹ fr.) s. m. și f. 1. Călugăr(iță) catolic(ă) făcînd parte din ordinul religios apărut spre 1180 într-o comunitate de eremiți adunați pe muntele Carmel, în Palestina. S-au stabilit în Europa, în 1235, adoptînd regulile de organizare ale dominicanilor (1431). În 1562, Sf. Ioan al Crucii și Tereza de Avila au reformat ordinul. ♦ carmeliți desculți = c. care au urmat Reforma. Vezi definitia »