Definita cuvantului erudiție
ERUDÍȚIE s.f. Cunoaștere aprofundată a uneia sau a mai multor științe (dobândită mai ales prin lecturi); cultură vastă. [Gen. -iei, var. erudițiune s.f. / cf. fr. érudition, lat. eruditio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu erudiție
AMIOSTAZÍE s.f. Tremur muscular. [Gen. -iei. / < fr. amyostasie, cf. gr. a – fără, mys – mușchi, stasis – reținere]. Vezi definitia »
CALCIFILÍE s. f. 1. însușire a plantelor calcifile. 2. afinitate anormală a unor țesuturi organice pentru sărurile de calciu. (< fr. calciphilie) Vezi definitia »
POLIEDRÍE s. f. boală virotică infectocontagioasă a viermilor de mătase, care se manifestă prin inflamarea și colorarea lor în galben. (după germ. Polyedrose) Vezi definitia »
ADMINISTRÁȚIE, administrații, s. f. 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat; secție a unei instituții însărcinată cu administrarea acelei instituții. ◊ (Ieșit din uz) Administrație financiară = instituție care conducea o circumscripție financiară, făcând încasările și plățile statului. Consiliu de administrație = comitet însărcinat cu conducerea unei societăți industriale sau comerciale capitaliste pe acțiuni. 2. (Înv.) Diviziune organizatorică în armată, care se ocupa de hrana și îmbrăcămintea trupei. – (1) Fr. administration (lat. lit. administratio, -onis), (2) rus. administrațija. Vezi definitia »
HAGIOGRAFÍE s.f. Ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; hagiologie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiographie, cf. gr. hagios – sacru, graphein – a scrie]. Vezi definitia »