LACHÉU s.m. 1. Fecior, servitor îmbrăcat în livrea (în casele aristocrate feudale și burgheze). 2. (Fig.; peior.) Servitor, unealtă a intereselor cuiva (mai ales a claselor stăpânitoare). [< fr. laquais]. Vezi definitia »

HAȘÉU s.n. Carne tocată. ♦ Conservă preparată din ficat, carne (de porc, de pasăre etc.) tocate și uneori condimentate. [Var. hașé s.n. / < fr. haché]. Vezi definitia »

potinéu s.n. (reg.) 1. parte a plugului de formă triunghiulară, așezată peste podul osiei, pe care se reazemă grindeiul; broască. 2. bucată de lemn la roțile plugului, pe care se așază plugul. Vezi definitia »

NUCLÉU s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. ♦ (Fiz.) Partea centrală a unui atom, care poartă electricitate pozitivă și în care se concentrează aproape întreaga masă a atomului. ♦ (Biol.) Element central al unei celule, situat în plasmă, cu structură proprie și care are funcții importante în celulă. ♦ (Astr.) Porțiune centrală a unei comete, a unei galaxii. 2. (Fig.) Element esențial al unui lucru. [Pron. -cleu, pl. -ee, (s.m.) -ei. / < fr. nucléus, lat. nucleus]. Vezi definitia »

bleu² (fr.) [eu pron. ö] s. n., art. bleu-ul; (nuanțe) pl. bleu-uri Vezi definitia »