CUNÉUS s. n. circumvoluție în formă de pană, pe fața internă a lobului occipital. (< lat. cuneus) Vezi definitia »

ÁNGELUS subst. Rugăciune catolică în cinstea Bunei-Vestiri. – Cuv. lat. Vezi definitia »

BELENUS, una din cele mai răspîndite și venerate zeități celtice păgîne. Asociat cu păstoritul și celebrat prin serbări ale focului, ținute la 1 mai, cînd vitele erau purificate și astfel protejate de foc. Vezi definitia »

HÚMUS s. n. amestec de substanțe organice provenind din descompunerea parțială, de către microorganismele din sol, a resturilor vegetale și animale. (< fr., lat. humus, germ. Humus) Vezi definitia »

ANÚLUS s. n. (anat.) formație inelară în jurul unei deschideri. (< lat. annulus) Vezi definitia »