TURN¹ s. n. 1. construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ ~ -lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; (tehn.) ~ de extracție = construcție deasupra gurii unui puț de mină în care se află dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizează manevra de transport din puț; ~ de control = construcție foarte înaltă, din care se dirijează zborurile de pe un aerodrom; ~ de fildeș = expresie indicând izolarea unui scriitor, artist de realitățile înconjurătoare. 2. tură². (< germ. Turm) Vezi definitia »

INTÉRN, -Ă, interni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află înăuntrul unui obiect, al unei ființe, al unui spațiu etc., care este în interior. ◊ Organe interne = organe situate în cavitățile abdominală și toracică. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Motor cu ardere internă = motor care folosește energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului. Unghiuri interne = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri situate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă și aflate de aceeași parte a secantei. ◊ Loc. adj. De (sau pentru) uz intern = a) (despre medicamente) care se ia oral; b) (despre cărți, documente, acte etc.) care poate fi consultat numai în condiții speciale în interiorul unei instituții. 2. S. m. și f., adj. (Elev sau ucenic) care locuiește într-un internat sau la locul unde învață meseria. 3. S. m. și f. Student în medicină admis pe bază de concurs să facă practică la un spital. – Din fr. interne, lat. internus. Vezi definitia »

CONCÉRN s.n. Reunire de întreprinderi economice capitaliste din diferite ramuri sub conducerea unui grup restrâns de monopoliști, în care întreprinderile își păstrează formal o anumită independență. [Pl. -ne, -nuri. / < germ. Konzern, engl. concern]. Vezi definitia »

altérn adj. m., pl. altérni; f. altérnă, pl. altérne Vezi definitia »

BICÓRN, bicornuri, s. n. Pălărie bărbătească (de uniformă) cu două colțuri. – Fr. bicorne. Vezi definitia »