Definita cuvantului corectiv
CORECTÍV, corective, s. n. Ceea ce îndreaptă ceva; îndreptare, rectificare. – Din fr. correctif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu corectiv
Compulsiv adj. – Se folosește termenul compulsiv pentru a descrie persoane sau comportamentul acestora când nu se pot opri din a face ceva greșit, nociv sau inutil. Vezi definitia »
cauzatív2 (ca-u-) s. n. Vezi definitia »
CONTRAPRODUCTÍV, -Ă adj. neproductiv. ◊ (fig.) dăunător. (< contra1- + productiv) Vezi definitia »
CONOTATÍV, -Ă, conotativi, -e, adj. (Despre sensul cuvintelor) Suplimentar față de denotația cuvântului; care este rezultat din experiența personală, din context; figurat. ♦ (Despre stil) Care este dominat de conotații. – Din fr. connotatif. Vezi definitia »
RETROCESÍV, -Ă adj. care face, care comportă o retrocesiune. (< fr. rétrocessif) Vezi definitia »