MURMUÍ, murmuiesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A murmura. [Prez. ind. și múrmui] – Onomatopee. Vezi definitia »

buí (-uésc, -ít) vb. – A năvăli, a se repezi, a da buzna. Sl. buiti sę, bujǫ sę pe care dicționarele îl traduc prin „in deliciis vivere”, dar al cărui sens pare a fi fost „sese (in deliciis) praecipitare”, cf. sb., cr. bujati „a fi furios”, pol. bujać „a-și ieși din fire” rom. buiac. Înv. Vezi definitia »

HRENTUÍ, hrentuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strica; a se hodorogi. ♦ A se împrăștia, a se risipi. – Et. nec. Vezi definitia »

gutúi (gutui), s. m. – Pom fructifer cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia vulgaris). – Var. gutăi, gutîi, (Banat) gutîn. Mr. gutuńu, megl. gătuń, găduń. Lat. cotoneus, din gr. ϰυδώνιος, probabil prin intermediul unei forme *cottaneus, rezultate dintr-o încrucișare ce poate fi atestată cu cottana „smochină” (Graur, BL, IV, 84; Rosetti, I, 60; cf. Diez, I, 143; Cipariu, Gram., 113; Meyer, Alb. St., IV, 75; REW 2436; Pascu, I, 97; DAR); rezultatul rom. gutîi, a fost asimilat ulterior la gutîi. Cf. it. cotogna (sicil. cutugna), prov. codoing, fr. coing, cat. codony, basc. kuduina. Der. din sl. gduna (‹ kuduna) este mai puțin probabilă, lăsînd la o parte cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul sl., coincidența cu alb. ftua (Philippide, II, 639) se explică prin identitatea de origini. – Der. gutuie, s. f. (fructul gutuiului). Din rom. provin rut. guteja, rus. gutej. Vezi definitia »

vătuí² (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vătuiésc, imperf. 3 sg. vătuiá; conj. prez. 3 să vătuiáscă Vezi definitia »