STIMULATÍV, -Ă adj. care stimulează; stimulant. (< fr. stimulatif, engl. stimulative) Vezi definitia »

DESCENSÍV, -Ă adj. (Liv.) Descendent. [< it. descensivo]. Vezi definitia »

sunățív, -ă, adj. (înv.; despre sunetele vorbirii) vocalic. Vezi definitia »

INACTÍV, -Ă, inactivi, -e, adj. 1. Care nu activează, care este fără activitate; care nu face nimic; pasiv. 2. (Chim.; despre substanțe, elemente) Care nu reacționează. – Din fr. inactif. Vezi definitia »

BEȚÍV, -Ă, bețivi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are patima beției. 2. Adj. (În expr.) Muscă-bețivă = musculiță care trăiește în roiuri în jurul vaselor cu băuturi alcoolice (Drosophila funebris). – Din bețiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv. Vezi definitia »