TROACÁR s.n. Jachetă femeiască lungă; un fel de pardesiu trei sferturi. [Pl. -re. / < fr. trois-quarts]. Vezi definitia »

grăbár (-ri), s. m. (Banat) Varietate de carpen (Carpinus Duinensis). Sb. grabar (DAR; Scriban). Vezi definitia »

VOLUNTÁR, -Ă adj. 1. Făcut de bunăvoie, nesilit de nimeni; liber consimțit. 2. Care caută să-și impună mereu voința; cu voință (fermă); încăpațânat, îndărătnic. // s.m. Militar care participă la o campanie sau se înrolează în armată din propria dorință, de bunăvoie, neobligat (înainte de a fi împlinit vârsta necesară). [< lat. voluntarius, cf. fr. volontaire, it. volontario]. Vezi definitia »

CÁNTAR s.n. Vas de băut la greci și la romani, cu picior și toarte. ♦ Fântână de forma unui vas, din care țâșnea apa. [Pl. -re, var. cantharos s.n. / < fr. canthare < lat. cantharus, gr. kantharos]. Vezi definitia »

CIRCUMSOLÁR, -Ă adj. Care se află, se petrece în jurul Soarelui. [< circum- + solar]. Vezi definitia »