MEDITATÍV, -Ă adj. înclinat spre meditare; gânditor. (< fr. méditatif) Vezi definitia »

OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif]. Vezi definitia »

INOFENSÍV, -Ă adj. Nevătămător. [Cf. fr. inoffensif]. Vezi definitia »

COPIATÍV, -Ă adv. care servește pentru transcriere, pentru copii; copiator (I). ♦ hârtie ~ă = plombagină. (< it. copiativo) Vezi definitia »

COMPLETÍV, -Ă adj. Care complinește, care servește drept complement. ◊ Propoziție completivă (și s.f.) = propoziție subordonată care îndeplinește față de propoziția regentă funcția de complement. [< lat. completivus, cf. fr. complétif]. Vezi definitia »