ORTOSTATÍSM s. n. poziție verticală a corpului uman. (< fr. orthostatisme) Vezi definitia »

ZIGOTACTÍSM s.n. 1. Atracție reciprocă între celulele și organele sexuale mascule și femele. 2. Atracția dintre hifele de sex diferit pentru conjugare. (din fr. zygotactisme) Vezi definitia »

EXPERIMENTALÍSM s. n. folosire a experimentului, a documentului ca mijloc de cunoaștere, de creație. (< engl. experimentalism) Vezi definitia »

MAGHIARÍSM, maghiarisme, s. n. Termen, expresie, construcție proprie limbii maghiare, împrumutată (fără necesitate) de altă limbă și fără a se fi adaptat la sistemul acesteia. – Maghiar + suf. -ism. Vezi definitia »

EPICUREÍSM s. n. v. epicurism. Vezi definitia »