JITĂRÍE, jitării, s. f. (Reg.) 1. Ocupația jitarului. ♦ Plata cuvenită jitarului. 2. Locuința jitarului. – Jitar + suf. -ie. Vezi definitia »

TRACOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul culturii și civilizației tracilor. [Gen. -iei. / < fr. thracologie]. Vezi definitia »

POLIFONÍE s.f. 1. (op. omofonie) Arta suprapunerii armonice a mai multor voci, fiecare păstrându-și, în ansamblu, individualitatea melodică. ♦ Muzică vocală contrapunctică. 2. Știință muzicală care studiază suprapunerea coordonată a mai multor linii melodice independente, care se află în relații armonice. [Gen. -iei. / < fr. polyphonie, cf. gr. polys – numeros, phone – sunet]. Vezi definitia »

EDUCÁȚIE s. f. 1. activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice; totalitatea acestei acțiuni. 2. bună creștere, bună cuviință. (< fr. éducation, lat. educatio) Vezi definitia »

STEREOCARTOGRAFÍE s. f. procedeu de întocmire a planurilor și hărților cu ajutorul stereogramelor. (< fr. stéréocartographie) Vezi definitia »