Definita cuvantului motiv
MOTÍV s. n. I. rațiune, cauză care determină o acțiune, un sentiment. ◊ pretext; mobil. II. 1. cea mai mică unitate melodico-ritmică a unei idei muzicale cu un profil și un sens propriu; parte a unei teme, capabilă să devină de sine stătătoare, în dezvoltare. 2. element decorativ sau arhitectural într-o pictură sau sculptură. 3. temă, idee fundamentală a unei opere literare. (< fr. motif, it. motivo, germ. Motiv)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu motiv
EXSUDATÍV, -Ă adj. (Despre inflamații) Însoțit de supurație. [< fr. exsudatif]. Vezi definitia »
INDICATÍV, -Ă adj. Care indică, îndrumător. ◊ (Gram.) Modul indicativ (și s.n.) = mod care exprimă o acțiune reală. // s.n. 1. Denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc. 2. (La un post de radio-televiziune) Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii. ◊ Indicativ de apel = apelativ convențional format din litere sau cifre care servește pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic sau radiofonic. [Cf. lat. indicativus, fr. indicatif]. Vezi definitia »
COMINUTÍV, -Ă adj. (despre fracturi) care prezintă numeroase fragmente. (< fr. comminutif) Vezi definitia »
preaființív s.n. (înv.) timpul prezent (în gramatică). Vezi definitia »
DURATÍV, -Ă, durativi, -e, adj. (Despre verbe) Care arată că o acțiune durează, nu este momentană; (despre timpurile verbelor) care arată că o acțiune este în curs de desfășurare, nu este termintă. – Din fr. duratif. Vezi definitia »