Definita cuvantului neputință
NEPUTÍNȚĂ, neputințe, s. f. 1. Faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu neputință = a) imposibil; irealizabil; b) (în mod) imaginar, ireal. 2. Lipsă de putere fizică, de forță, de energie; slăbiciune, nevolnicie; spec. stare proastă, suferință provocată de boală sau de bătrânețe; p. ext. (mai ales la pl.) bătrânețe; boală; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) A-l trece (pe cineva) neputința = a se scăpa pe el. – Ne- + putință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu neputință
împăcătúră s.f. (înv.) împăcare, pace, liniștire, pacificare, iubire de pace. Vezi definitia »
GRAMÓLĂ s. f. dispozitiv pentru frământarea și omogenizarea mecanizată a aluatului. (< it. gramola) Vezi definitia »
STÓFĂ, stofe, s. f. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, întrebuințată pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu). [Var.: ștófă s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa. Vezi definitia »
smórchină s.f. (reg.) pământ lunecos și moale. Vezi definitia »
AEROELECTRÓNICĂ s. f. avionică. (< fr. aéroélectronique) Vezi definitia »