bámă (báme), s. f. – Plantă malvacee de uz alimentar, Hibiscus esculentus. – Var. bambă, bamie. – Mr. bamne, megl. bamnă. Tc. bamia (Șeineanu, II, 38; Lokotsch 210; Ronzevalle 47), de unde și ngr. μπάμια, alb. bamjë, bg., sb. bam(n)ja. Vezi definitia »

ANTECÁMERĂ s.f. 1. Compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul și începe arderea; cameră de precombustie. 2. V. anticameră. [După fr. antichambre]. Vezi definitia »

INTELIGÉNȚĂ s.f. Înțelegere profundă, ușoară a unor lucruri mai ales din domeniul culturii și al științei; facultatea de a înțelege, de a pricepe fenomenele, lucrurile etc.; deșteptăciune; înțelegere. [< lat. intelligentia, cf. fr. intelligence]. Vezi definitia »

năditúră, năditúri, s.f. (reg.) înnăditură. Vezi definitia »

MEDÚZĂ, meduze, s. f. Nume dat mai multor (specii de) animale marine din încrengătura celenteratelor, cu corpul gelatinos, transparent, în formă de ciupercă. – Din fr. méduse. Vezi definitia »