CHIETÍV s. n. calmant, mângâiere. (< germ. Quietiv, cf. lat. quietus, liniștit) Vezi definitia »

NEOFENSÍV adj. v. INOFENSIV. Care nu face rău; nevătămător, neofensiv. [DEX '98] Vezi definitia »

ACCENTUATÍV, -Ă adj. referitor la accente, la accentuație. (< it. accentuativo) Vezi definitia »

ADVERSATÍV, -Ă, adversativi, -e, adj. Care exprimă o opoziție. ◊ Propoziție adversativă = propoziție coordonată care exprimă o opoziție față de coordonata ei. Conjuncție adversativă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. – Fr. adversatif (lat. lit. adversativus). Vezi definitia »

restrictív adj. m., pl. restrictívi; f. restrictívă, pl. restrictíve Vezi definitia »