CELIÁC, -Ă, celiaci, -ce, adj. (Anat.) Al cavității abdominale. [Pr.: -li-ac] – Din fr. coeliaque. Vezi definitia »

TOMBÁC s. n. Aliaj de cupru cu zinc, de culoare roșiatică, folosit la fabricarea unor sârme, table etc. [Var.: (rar) tumbác s. n.] – Din fr. tombac. Vezi definitia »

RESÁC s.n. Ondulație a apei în porturi, provocată de valurile care se lovesc de cheiuri. [Pl. -curi. / < fr. ressac, it. rissaca]. Vezi definitia »

CLAC², clacuri, s. n. Pălărie cu calota înaltă, cilindrică, ce poate fi turtită și purtată sub braț. – Din fr. claque. Vezi definitia »

OPÁC¹, opace, s. n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. – Et. nec. Cf. opacină. Vezi definitia »