sfituí, sfituiésc, vb. IV (reg.) a (se) termina. Vezi definitia »

PĂRU͹, păruiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate trăgând(u-se) de păr²; p. gener. a (se) bate. 2. Tranz. (În tăbăcărie) A îndepărta (prin procedee chimice) părul² de pe pieile crude; a depila. – Păr² + suf. -ui. Vezi definitia »

a intra în gura lupului expr. a avea de înfruntat o posibilă primejdie. Vezi definitia »

CUCÚI, cucuie, s. n. 1. Umflătură la cap provocată de lovirea cu un corp tare. 2. (Reg.) Moț de pene la capul păsărilor. – Lat. *cucullius (= cucullus). Vezi definitia »

huțúi, huțúi, s.m. (reg.) cei doi feciori care îngrijesc cununa miresei și lada cu veșminte. Vezi definitia »