TETRASPÓR s. m. spor cu n cromozomi care rezultă imediat din meioză și care se grupează câte patru. (< fr. tétraspore) Vezi definitia »

ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s. n. Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. Întoarce + suf. -ător. Vezi definitia »

FLUÓR s.n. Metaloid gazos, galben-verzui, foarte activ, care face parte din grupa halogenilor. [Pron. flu-or. / < fr. fluor]. Vezi definitia »

SUPRESÓR, -OÁRE I. adj. care suprimă; supresiv. ◊ (despre un element al unui aparat) care împiedică producerea unui efect nedorit. II. s. m. (biol.) genă care anulează efectul fenotipic al unei alte gene mutante. (< fr. suppresseur) Vezi definitia »

DEMISTIFICATÓR, -OÁRE, demistificatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care demistifică. – Demistifica + suf. -tor. Vezi definitia »