TRÓȚĂ s. f. (mar.) parâmă, lanț, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă. (< it. trozza) Vezi definitia »

NEOMORFÓZĂ s. f. regenare a unui țesut sau organ distrus într-o formă nouă. (< fr. néomorphose) Vezi definitia »

a pune degetul pe rană expr. a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute. Vezi definitia »

DOLJEÁNCĂ, doljence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Dolj. ♦ Locuitoare din județul Dolj. – Doljean + suf. -că. Vezi definitia »

BÁLTĂ, bălți, s. f. 1. Apă stătătoare permanentă, de obicei puțin adâncă și având o bogată vegetație acvatică; p. ext. lac. ◊ Expr. A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a fi lăsat în părăsire; a sta pe loc, a stagna. A lăsa baltă (ceva) = a lăsa (ceva) în părăsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bâta în baltă = a face o gafă. Are balta pește, se spune când ceva se află din belșug. ♦ Întindere de apă stătătoare rămasă în urma revărsării unui râu; regiune mlăștinoasă de la țărmul unor râuri. 2. Apă de ploaie adunată într-o adâncitură; groapă cu apă sau cu mocirlă; (prin exagerare) apă sau lichid vărsat pe jos. – V. băltoacă. Vezi definitia »