Definita cuvantului descântec
DESCẤNTEC, descântece, s. n. Faptul de a descânta. ♦ Formulă magică (în versuri) însoțită de gesturi, cu care se descântă; vrajă, descântătură. – Des1- + cântec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu descântec
CHIOSTÉC2, chiostecuri, s. n. (Înv.) 1. Piedică pusă la picioarele cailor. 2. Șiret la gulerul mantalei. [Pl. și: chiostece] – Din tc. köstek. Vezi definitia »
JÚDEC, judeci, s. m. V. jude. Vezi definitia »
scoféc s.n. (reg.) cofă mică, cu mânerul drept. Vezi definitia »
ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. (Turcism înv.) Arc de ceasornic; p. ext. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Din tc. zemberek. Vezi definitia »
DRIOPITÉC, driopiteci, s. m. Maimuță fosilă antropomorfă, considerată deopotrivă strămoș al maimuțelor antropoide și hominizilor. [Pr.: dri-o-] – Din numele științific lat. Dryopithecus. Vezi definitia »