Definita cuvantului congeminație
CONGEMINÁȚIE s.f. (Rar) Formație dublă simultană; redublare. [Gen. -iei. / cf. lat. congeminatio, fr. congémination].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu congeminație
DESPĂRȚÉNIE, despărțenii, s. f. (Înv.) Despărțire (2), divorț. – Despărți + suf. -enie. Vezi definitia »
SPORULÁȚIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor1; mod de reproducere asexuată prin spori1. – Din fr. sporulation. Vezi definitia »
HIGROMETRÍE s. f. ramură a meteorologiei care studiază metodele de determinare a umidității aerului; higroscopie. (< fr. hygrométrie) Vezi definitia »
PAPILECTOMÍE s. f. rezecție a repliului duodenal la nivelul căruia se varsă canalul coledoc. (< fr. papillectomie) Vezi definitia »
KINESTEZÍE s.f. v. chinestezie. Vezi definitia »