Definita cuvantului biberet
BIBERÉT, bibereți, s. m. 1. Blăniță de culoare maro-roșcată imitând blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. 2. Pluș de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. – Din germ. Biberet.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu biberet
oțét (oțéți), s. m. – (Înv.) Părinte al Bisericii. Sl. otiči „părinte”. Sec. XVI. – Der. otecinic, s. n. (colecție cu viețile Sfinților), din sl. otičiniku. Termen de cultură, fără circulație. Cf. ocină. Vezi definitia »
tabiét (-turi), s. n. – 1. Obicei, stil, deprindere. – 2. Viață confortabilă, comoditate, satisfacție. – Var. tabet. Mr. tabiete, megl. tabiet. Tc. (arab.) tabiat (Ronzevalle 116; Șeineanu, II, 339; Lokotsch 1967), cf. ngr. ταμπέτι, alb., sb. tabiat, bg. tabiĭat. – Der. tabietliu, adj. (cu tabieturi, maniac, pedant), din tc. tabiatli. Vezi definitia »
POLICHÉT, polichete, s. n. (La pl.) Clasă de viermi inelați caracterizați prin parapode bine dezvoltate, prevăzute cu un număr mare de pori, și care se târăsc pe fundul apelor marine sau se afundă în mâl și nisip; (și la sg.) vierme inelat care face parte din această clasă. [Var.: polichétă s. f.] – Din lat. polychaeta, fr. polychètes. Vezi definitia »
CHALÉT [ȘA-] s. n. vilă în stil elvețian. (< fr. chalet) Vezi definitia »
REGLÉT s.m. Piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var. reglete s.m. / < fr. réglet]. Vezi definitia »