PILEFLEBÍTĂ s. f. inflamație a venei porte. (< fr. pylé-phlébite) Vezi definitia »

ENDOPLÁSTĂ s. f. conținutul citoplasmatic al celulei. (< fr. endoplaste) Vezi definitia »

LIGÚLĂ s.f. Formație apendiculară care se observă la frunzele gramineelor între limb și teacă. [< fr. ligule, cf. lat. ligula – limbuță]. Vezi definitia »

BOIÁLĂ, boieli, s. f. (Reg.) Vopsire. ♦ (Peior.) Fard. – Boi¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

ALTERNÁNȚĂ (‹ fr. {i}) s. f. 1. Însușirea de a alterna. 2. (FIZ.) Totalitatea valorilor luate de o mărime alternativă în decursul unei semiperioade cuprinse între două momente în care valoarea mărimii este nulă. 3. (GEOL.) Repetarea succesivă pe verticală a două sau mai multe tipuri de roci sau formațiuni geologice, de grosimi apropiate, în coloana stratigrafică a unei regiuni. 4. (LINGV.) Schimbare regulată a unui sunet din temă prin altul, în flexiune sau în familia lexicală: poate fi consonantică (ex. schimbarea lui s în ș: des-deși, a lui t în ț: tăiat-tăiați) sau vocalică (ex. carte-cărți); ablaut, apofonie. 5. (ARHIT.; ARTE PL.) Procedeu decorativ constînd în repetarea regulată a două motive (în arte decorative) sau a două elemente (în arhitectură). Vezi definitia »